Între primele secții sportive care au apărut în anul de grație 1947 se numără și secția de Atletism. Prima competiție oficială la care au participat atleții militari a fost Spartachiada Militară din iulie 1947, desfășurată la București pe stadionul Dealul Spirii.

Deși începutul a fost relativ modest, doar doi ani i-au trebuit secției pentru a deveni un puternic nucleu al atletismului românesc. După recordul lui Dumitru Tălmaciu la 3.000 m în 1947 și titlul de campion național obținut de Victor Dumitrescu în 1948 la 110 m garduri, cucerirea primului loc la Campionatul Republican pe echipe de către sportivii militari, în 1949, a constituit semnalul unei noi ere a atletismului românesc – eră purtând semnătura atleților noștri.

Întâmplător sau nu, acesta a fost și anul în care se încorpora ca militar cel mai renumit atlet al vremii – Ioan Söter – care avea să devină în anii următori unul dintre cei mai valoroși sportivi din lume: finalist la Jocurile Olimpice de la Helsinki, multiplu campion internațional al României, cel mai bun din Europa în proba de săritură în înălțime în bilanțurile anilor 1951 și 1953, câștigător a zeci de concursuri internaționale.

Alături de Mihai Romică și Constantin Aioanei, Ioan Söter avea să primească și unul din primele titluri de maestru al sportului pentru secția de atletism și să pregătească predarea unei ștafete devenită deja de aur.

Ștafeta a fost preluată cu succes de noua generație înrolată în 1953, reprezentată de Romeo Coveianu (disc), Zoltan Szabo (prăjină), Aurel Raica (greutate), Sorin Ioan (lungime, triplusalt) și, nu în ultimul rând, Iolanda Balaș (înălțime) – marea campioană și recordmenă a României, cea care avea să devină pentru mulți ani sportiva nr. 1 a lumii și cea mai valoroasă atletă a tuturor timpurilor.

Cele două titluri olimpice cucerite de Iolanda Balaș la Jocurile Olimpice de la Roma 1960 și Tokyo 1964, alături de cele 14 recorduri mondiale stabilite, precum și supremația sa pe plan mondial pe o perioadă de 11 ani (!) – toate acestea au contribuit decisiv la creșterea prestigiului internațional al însuși sportului românesc.

Anii ce au urmat nu au făcut decât să confirme valoarea incontestabilă a atletismului militar. Nume precum Viorica Viscopoleanu (campioană olimpică în 1968), Carol Corbu (finalist olimpic în 1972, campion european), Natalia Andrei, Anișoara Cușmir Stanciu (campioană olimpică în 1984), Florența Crăciunescu, Ella Kovacs, Galina Astafei, Liliana Năstase, George Boroi – sub bagheta unor antrenori de excepție, ”cu ochiul fin”, precum antrenorul emerit Nicolae Mărășescu – s-au afirmat și și-au impus dominația atât pe plan intern, cât și internațional, cucerind inimile suporterilor de pe toate stadioanele lumii.

Cu o asemenea tradiție în spate, cu atât mai grea a fost misiunea noii generații de atleți ai Stelei, mai ales în condițiile unei dezvoltări spectaculoase a acestui sport pe plan mondial și a unei concurențe din ce în ce mai acerbe.

Aceasta nu a împiedicat însă evoluția și ascensiunea unor sportivi ca Monica Iagăr-Dinescu (înălțime), Cristina Nicolau (lungime, triplusalt), Oana Pantelimon (înălțime), Bogdan Tudor (lungime), Elena Iagăr-Buhăianu (800 m, 1.500 m) – care au devenit repede cunoscuți în România și s-au afirmat pe plan internațional, aducând în vitrina clubului noi medalii olimpice, mondiale, europene sau balcanice.

Anii 2000 au debutat cu o noi performanțe: Oana Pantelimon a cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Sydney, Elena Iagăr-Buhăianu a devenit campioană balcanică în proba de 1.500 m (2003, Atena), iar doi ani mai târziu a cucerit și titlul de campioană europeană.

Un capitol special a fost scris de atletul Ștefan Vasilache, care, după titlul de campion balcanic și medalia de bronz la Cupa Europei, a realizat în 2004 și cel mai bun rezultat masculin din istoria atletismului românesc: medalia de bronz la Campionatele Mondiale de sală de la Budapesta, în proba de săritură în înălțime.

Palmaresul clubului s-a îmbogățit și în anii următori prin rezultatele obținute de Levente Bartha (suliță), Cătălin Mihu (800 m), Alexandru Mihăilescu (60 m garduri), Daniela Domșa (3.000 m), Elena Antoci (1.500 m), Adelina Gavrilă (triplu salt), Ionuț Vieru (400 m plat), pentru ca, după 2010, alți atleți steliști să urce pe podiumurile marilor competiții. Alina Rotaru (săritură în lungime) și Bianca Răzor (400 m plat) au cucerit medaliile de argint la Jocurile Olimpice de cadeți de la Singapore (2010). Un început bun pentru noua generație de sportivi, generație din care s-au remarcat prin performanțe și Alina Panaite (campioană balcanică în 2012 cu ștafeta de 4x400m, alături de Bianca Răzor), Valentin Toboc (vicecampion balcanic în 2012 la săritura în lungime), Nicoleta Anghelescu sau Andrei Ștefana. Ei duc acum mai departe ștafeta lăsată de atleții steliști care au scris istoria sportului românesc și internațional.

Apoi, 2013 este un an prolific pentru atleți, deoarece s-au consemnat următoarele performanțe: Atleta Bianca RÃZOR obține titlul de vicecampioanã europeanã de juniori la proba de 400m, Bianca RÃZOR și Alina PANAINTE câștigã medalia de aur la Campionatele Balcanice, în proba de ștafetã, 4x400m, senioare, iar junioara Loredana CÃRÃȘILÃ câștigã titlul de campioanã balcanicã la junioare, cu ștafeta de 4x400m. Tot în aceastã ediție a Campionatului Balcanic, steliștii reușesc sã obținã șase titluri de vicecampioni prin: Nicoleta ANGHELESCU (suliţă senioare), Andrei ŞTEFANA (3000m seniori), Alina ROTARU (sãritura în lungime, senioare), Daniela STANCIU (sãritura în înălţime, senioare), Alin FIRFIRICĂ (aruncarea discului, juniori), Ioan PIŢIGOI (ștafeta 4x100m, juniori). În 2015, Bianca RÃZOR (proba de alergare 400m), Florina PIERDEVARÃ (probele de alergare 800m/1500m), Alina ROTARU (sãritura în lungime) obțin calificarea la JO de la Rio de Janeiro. De asemenea, Bianca RÃZOR obține medalia aur în proba individualã de 400m la Campionatul European de Tineret, de la Tallin (Estonia) și la Campionatul Balcanic de seniori, Istambul. Totodatã, la Istambul Bianca RÃZOR obține titlul de campioanã balcanicã, prin contribuția la proba de ștafetã 4x400m, împreunã cu Florina PIERDEVARÃ.

Anul competitional 2015 continuă cu Florina PIERDEVARÃ, care obține medalia de aur în proba de alergare 800m la Campionatul Balcanic în aer liber. Atleții probelor de alergare 800m și 3000m, Andrei ȘTEFANA și Mihaela NUNU devin campioni balcanici de salã, iar Cristina NEGRU obține medalia de aur la proba de cros (echipe), la Campionatul Balcanic.

Ultimul ciclu olimpic consemnat culmineazã cu Jocurile Olimpice de Varã de la Rio, în anul 2016, competiție în care Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” București a fost reprezentat de atletele sale, Bianca RÃZOR (proba de alergare 400m), Florina PIERDEVARÃ (probele de alergare 800m/1500m) și Alina ROTARU (sãritura în lungime), calificate la cea mai prestigioasã competiție de pe mapamond.

 Sportivi alergare montană