Una dintre cele mai reprezentative secții ale clubului, născută odată cu AS Armata în 1947, este secția de scrimă – de care sunt legate numeroase satisfacții trecute și prezente.

Debutul secției a adus cu sine, în anul 1947, și primul titlu de campion al României – cucerit la sabie masculin individual de Jacques Istrate – la care avea să se adauge, șase ani mai târziu, titlul cucerit la floretă individual de Vasile Chelaru.

Adevărata forță a secției – în toată evoluția sa – este exprimată însă de palmaresul internațional, care o situează, în prezent, între primele din lume.

După primii pași, oarecum timizi, făcuți în întrecerile internaționale de ”pionierii” Sorin Poenaru, Ștefan Tapalagă și Iosif Zilahy, în 1954, și apoi de Cornel Pelmuș și Andrei Vâlcea în 1957, anul 1961 avea să aducă și prima medalie a secției la Campionatele Mondiale – medalia de bronz pe echipe la floretă feminin, cucerită de Georgeta Sachelariu.

După numai un an, talentata floretistă Olga Szabo devenea campioană mondială la individual, deschizând un drum cu adevărat de aur pentru floreta stelistă. Consacrarea internațională a secției înseamnă, statistic, un număr copleșitor de medalii cucerite în toate competițiile de anvergură, fie ele Cupe sau Campionate Europene, Cupe sau Campionate Mondiale sau chiar Jocuri Olimpice.

Practic, nu a existat perioadă în viața secției de scrimă în care performanțele internaționale să lipsească. Generațiile de scrimeri care s-au perindat în timp au transmis una alteia ștafeta performanțelor de răsunet, cerând imperios ca tradiția să fie respectată.

Este greu să poți cuprinde în câteva rânduri toate aceste performanțe sau să evidențiezi o perioadă sau alta. Despre care să vorbești? Despre perioada lui Ionel Drâmbă, Iulian Falb, Ștefan Hankler și Octavian Vintilă cu performanțele lor olimpice? Sau despre perioada Suzanei Ardeleanu, Ilenei Gyulai, Anei Pascu, Ecaterinei Stahl și Olgăi Szabo – care s-au acoperit de gloria europeană, mondială și au strălucit la jocurile olimpice de vară? Ori poate despre sabrerii Corneliu Marin, Marin Mustață, Alexandru Nilca și Ion Pop – medaliați cu bronz la Jocurile Olimpice din 1976?

Să mai amintim și de argintul olimpic al floretistei Elisabeta Guzganu din 1984 sau despre bronzul cucerit de aceiași sabreri din 1976 (cu Alexandru Chiculiță în loc de Alexandru Nilca) la aceeași ediție olimpică, fără a uita însă de ceea ce au realizat pe plan mondial și olimpic predecesorii lor Petru Kuki, Tudor Petruș, Sorin Roca și Mihai Țiu.

Perioada de după ’90 nu a adus o scădere a performanțelor secției, dimpotrivă. În panoplia marilor performeri ai clubului au apărut noii campioni europeni, mondiali și chiar olimpici.

Floreta stelistă s-a impus fără drept de apel nu doar pe plan național, ci și internațional. Titlul de campioană olimpică cucerit de Laura Badea în ediția J.O. de la Atlanta 1996 a fost dovada cea mai bună a strălucirii unei noi generații de aur, generație din care au mai făcut parte Roxana Scarlat, Claudia Grigorescu, Reka Szabo sau Cristina Stahl, ajunse pe cea mai înaltă treaptă a Campionatelor Mondiale. Alături de floretiste s-au aflat, în marile confruntări internaționale, și sabrerii Dan Găureanu sau Constantin Sandu, cei care au reușit să reînnoade vechile tradiții ale secției.

Iar în noul mileniu, performanțele au continuat. Aceleași steliste Laura Badea, Roxana Scarlat, Cristina Stahl și Ecaterina Szabo au cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Havana, Cuba (2003), iar Roxana Scarlat a cucerit încă o medalie de bronz la individual. Floretistele steliste au reprezentat baza echipei naționale, cucerind an de an medalii și trofee la competițiile internaționale. Nume noi precum Cristina Ghiță, Corina Indrei sau Daniela Tănase au continuat seria performanțelor de excepție la floretă.

Și pentru că tot ce ține de această secție nu se poate exprima decât la superlativ, să remarcăm și faptul că strălucirea spadei românești este legată tot de clubul Steaua: în anul 2001, Ana Maria Brânză cucerea prima medalie mondială de aur a României. Trebuie rezervat un ”capitol” aparte acestui nume care din 2001 și până în prezent, a cucerit zeci de medalii. Este vicecampioană olimpică la Beijing 2008, de două ori campioană mondială și de șapte ori campioană europeană, iar în 2008, 2009 și 2013 a fost declarată de Federația Internațională cea mai bună spadasină a lumii. Pe lângă aceste titluri, Ana-Maria Brânză a cucerit încă două medalii de argint și una de bronz la campionatele europene și alte trei de bronz la campionatele mondiale, atât la individual, cât și cu echipa. O altă componentă de bază a lotului stelist și național este Simona (Alexandru) Gherman, de două ori campioană mondială și de șase ori campioană europeană. Alături de Ana-Maria Brânză și Simona Gherman, sportive precum Iuliana Măceșeanu, Ana Zelanovschi, Anca Măroiu, Simona Pop au făcut din lotul României, una dintre cele mai puternice echipe de spadă din lume.

De asemenea, Ana Maria Brânză și echipa de spadă a României, cu încă două steliste titulare – Simona Gherman și Simona Pop – vor rămâne în istorie prin performanța realizată la ediția inaugurală a Jocurilor Europene de la Baku, Azerbaidjan, din 2015. Elevele antrenorilor Dan Podeanu și George Epurescu au cucerit trei medalii la această competiție: două de aur – la individual, prin Ana-Maria Brânză și la echipe – și încă una de bronz, la individual, prin Simona Gherman.

Și la celelalte arme, ștafeta a fost preluată cu succes: floretistele Maria Boldor și Mălina Călugăreanu și-au anunțat deja candidatura la podiumurile competițiilor internaționale pentru seniori, iar sabrerii Alin Badea și George Iancu sunt componenți de bază ai echipei naționale.