Prima secție a clubului a fost cea de fotbal, care, după reorganizarea sistemului de disputare a campionatului, a fost admisă în prima divizie a țării, în urma disputării unor meciuri de baraj. Ca orice început și anul de debut al echipei A.S. Armata a fost mai dificil: locul 14 (din 16 echipe) în campionat și eliminare din Cupa României încă din optimi. Primul lot, în întregimea lui, a fost compus din: Lăzăreanu, Savu, Penzeș, Panait, Tîlmaciu, Catană, Cernea, Mladin, Jivan, Nanciu, Molnar, Gh. Popescu, Fătu, Fl. Marinescu, M. Ionescu, Crețu, Pălădoiu, Apostol, Gheorghian, Onisie, Zeană, Balasz. Fruntașul Florin Marinescu a ”deschis” seria golurilor, înscriindu-l pe primul din istoria secției de fotbal (în etapa a treia a campionatului național, în partida CFR Timișoara – A.S. Armata, scor final 7-1).

”Reabilitarea” nu s-a lăsat mult timp așeptată, pentru că, în următorul sezon competițional, cu aportul unor jucători noi (Tr. Ionescu, Aplozan, Androvici, Dușan, Bădeanțu, N. Roman, N. Drăgan, Fr. Zavoda, P. Moldoveanu, Serfözö, Mercea), A.S. Armata a ocupat în campionat locul 6 (din 14 echipe) și pentru prima oară a cucerit Cupa României (5 jocuri, golaveraj 19-3).

După doar doi ani, în 1951, echipa militară a realizat pentru prima oară și eventul: campioană națională cu 32 de puncte, golaveraj 46-16 și câștigătoare a Cupei României prin victoria cu 3-1 în finala cu Flacăra Mediaș, performanță repetată și în următorul sezon. În palmaresul secției de fotbal a clubului militar au intrat, de-a lungul timpului, 34 de titluri de campioană națională și 19 Cupe ale României, cucerite de juniorii și de seniorii steliști.

Unul dintre ”anii de aur” ai secției militare de fotbal a fost 1956, când roș-albaștrii au câștigat campionatul la 4 puncte diferență, în urma unor rezultate de excepție: 4-0 cu Dinamo București, 8-0 cu Dinamo Bacău, (la Bacău), 5-1 cu Flamura Roșie Arad, 6-0 cu Locomotiva Timișoara, 4-1 cu Progrescu București, 6-0 cu Minerul Petroșani, 3-0 cu Știința Cluj, 5-0 cu Progresul Oradea. Bilanțul campionatului: 24 meciuri susținute, 15 victorii, 3 remize, 6 înfrângeri, 64 goluri înscrise, 24 de goluri primite.

De asemenea, în același an, la 24 iunie, reprezentativa României a întâlnit la Belgrad selecționata Iugoslaviei, pe care a întrecut-o cu scorul de 1-0. Inedit este că în lotul național au fost selecționați 12 jucători de la C.C.A. – întreaga echipă, plus portarul de rezervă Toma, care a apărat un penalty șutat de celebrul Vukas. Echipa care a evoluat a fost formată din: Voinescu (Toma) – V.Zavoda, Aplozan, Szoko – Onisie, Bone – Cacoveanu, Georgescu, Alexandrescu (Constantin), Fr. Zavoda, Tătaru (Alexandrescu). V. Dumitrescu a fost rezervă.

În toamna aceluiași an, după o victorie răsunătoare în fața englezilor de la Lutton Town pe Stadionul ”23 August” formația militară a fost invitată la un turneu în Anglia. În țara fotbalului, C.C.A. a realizat 1-1 cu Arsenal, 3-3 cu Sheffield Wednesday, 4-3 cu Lutton Town, după ce în minutul 30 englezii conduceau cu 3-0. Golul egalizator a fost al lui Onisie, dintr-un voleu care a rupt plasa. Cel de-al patrulea gol, al victoriei, a fost înscris de Constantin cu capul.

Rezultatele fotbaliștilor reprezentau un motiv de mândrie pentru suporterii din ce în ce mai numeroși. Statisticile ”numărau tot ce se putea număra”: golul cu numărul 500 (înscris în 1959 de Ion Alexandrescu în meciul C.C.A. – Dinamo 3-3), golul 1.000 (marcat de Florea Voinea, în 1969, în minutul 78 al partidei de campionat cu Dinamo Bacău, scor 8-0). De asemenea, în filele istoriei sunt cuprinse numeroase victorii în fața unor echipe vestite: Internationale Milano, Borussia Dortmund, Vasco da Gama, Beogradski S.K., Honved Budapesta, Lazio, Legia Varșovia, Racing Club Paris, Panathinaikos Atena, Vorwärts Berlin, F.C. Bruges.

Din ce în ce mai mulți copii și juniori visau să joace sub culorile roș-albastre, astfel că a fost înființat și un centru pentru copii și juniori. Între 3 și 30 iunie 1966, clubul militar a organizat ”Cupa Steaua” la fotbal, competiție deschisă echipelor de străzi, cartiere, clase, școli. Au participat peste 3000 de copii, iar meciurile au fost arbitrate de V. Zavoda, I. Voinescu, A. Aplozan, V. Dumitrescu. Din rândul micilor fotbaliști au fost selecționați 250 de copii pentru centrul de juniori. De-a lungul anilor, nume precum Anghel Iordănescu, Marcel Răducanu, Costică Ștefănescu, Ștefan Sameș, Ion Ion, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu s-au format și au crescut la Centrul Stelei.

Un moment cu totul special a avut pe 9 aprilie 1974, când, în prezența a 30.000 de spectatori, a fost inaugurat stadionul de fotbal ”Steaua” din Complexul Ghencea. Având condiții mult mai bune de antrenament, rezultatele echipei de fotbal au crescut de la an la an, culminând cu noaptea magică de la Sevellia, când Steaua a învins pe F.C. Barcelona în finala Cupei Campionilor Europeni, devenind prima echipă românească de club (și, deocamdată singura) campioană europeană la fotbal.

Protagoniștii excelentului parcurs european al Stelei au fost: Gavril Balint, Lucian Bălan, Ilie Bărbulescu, Miodrag Belodedici, Ladislau Bölöni, Adrian Bumbescu, Helmuth Duckadam, Anghel Iordănescu, Ștefan Iovan, Marius Lăcătuș, Mihail Majearu, Constantin Pistol, Victor Pițurcă, Marin Radu, Tudorel Stoica, Anton Weissenbacher și antrenorul Emerich Ienei. Eroul finalei de la Sevilla a fost portarul Helmuth Duckadam, care a reușit să apere patru lovituri de la 11 metri – performanță unică în istoria fotbalului.

După doar un an, echipa de fotbal a cucerit Supercupa Europei, tot cu o echipă de aur: Gavril Balint, Lucian Bălan, Ilie Bărbulescu, Miodrag Belodedici, Ladislau Bölöni, Adrian Bumbescu, Gheorghe Hagi, Ștefan Iovan, Marius Lăcătuș, Mihail Majearu, Victor Pițurcă, Dumitru Stângaciu, Tudorel Stoica – jucători care și-au pus amprenta nu doar pe fotbalul stelist.

Și în meciurile echipei naționale, roș-albaștrii au scris istorie. În 1994, cu aportul steliștilor Gheorghe Hagi, Dan Petrescu, Miodrag Belodedici, Ilie Dumitrescu, Basarab Panduru și Constantin Gâlcă, naționala de fotbal a României a obținut cea mai frumoasă performanță din istoria participării la Campionatele Mondiale – locul 6 la turneul final din SUA.

În anul 1998, în urma solicitărilor Federației Române de Fotbal și a Ligii Profesioniste de Fotbal din România – care precizau noile cerințe ale UEFA conform cărora nu mai pot fi admise echipe departamentale– secția de fotbal a fost nevoită să se desprindă de clubul mamă CSA Steaua. Pentru continuarea tradiției fotbalistice roș-albastre, CSA Steaua și Ministerul Apărării au acceptat atunci ca activitatea să continue sub forma unei asociații sportive non-profit – Asociația Fotbal Club Steaua București – în a cărei componență au intrat ca membrii atât fotbaliști, antrenori, cât și o mare parte din oamenii de sport ai CSA Steaua inclusiv de la alte discipline sau din alte compartimente administrative. Pentru a se asigura nu doar continuitatea, ci și folosirea cu responsabilitate a unui brand ”Steaua București    ” devenit notoriu, precum și respectarea valorilor câștigate de clubul militar în cei 51 de ani de activitate de până atunci, în Consiliul de conducere al asociației au fost numiți atât reprezentanți ai conducerii CSA Steaua București, cât și ai Ministerului Apărării Naționale. Aceștia aveau nu doar rolul de a reprezenta cele două instituții creatoare ale Stelei, ci și de a sprijini transparent activitatea fotbalistică. Dovada acestui sprijin: noua asociație nu doar că a preluat în întregime lotul de jucători ai secției de fotbal a CSA Steaua, dar a primit – printr-o Hotărâre a Guvernului României – dreptul de a folosi, gratuit, întreaga bază de antrenament și competiții din celebrul complex Steaua Ghencea: stadionul de fotbal cu tribuna oficială, tribuna a doua cu vestiare, cabinete medicale, hotel sportiv și restaurant, terenuri de antrenament, Centrul de Copii și Juniori și terenul aferent.

Înființarea, în 2003, a unei societăți comerciale pe acțiuni sub același nume (SC Fc Steaua București SA) – fără acordul și fără ca aceasta să intre în strategia clubului mamă CSA Steaua sau a Ministerului Apărării Naționale – și preluarea de către această societate a întregii activități fotbalistice a asociației non-profit sub marca ”Steaua București”, a generat o problematică complexă care a fost – și este în continuare – obiectul a numeroase acțiuni în justiție, de la a căror finalitate se așteaptă eliminarea derutei și lămurirea opiniei publice asupra legitimității și legalității privatizării forțate a celei mai iubite echipe din fotbalul românesc.

Dator tradiției sale glorioase și faimei de a construi de la zero performanța sportivă, dar și pentru a asigura continuitatea unei activități întrerupte abrupt, CSA Steaua a reînființat, în 2015, Centrul de Copii și Juniori, proiect căruia i s-au alăturat în calitate de instructori foști fotbaliști ai generației de aur sau antrenori cu ochiul format în depistarea talentelor precum Adrian Bumbescu, Radu Troi, Teodor Anghelini, Vasile Aelenei, Lajos Sătmăreanu sau Anton Doboș.