În noaptea magică de la Sevilla, pe 7 mai 1986, timpul parcă s-a oprit în loc. Sub cerul cald al Spaniei, pe gazonul masă de biliard, s-a scris o poveste pe care niciun român nu o va uita vreodată.
Finala Cupei Campionilor Europeni 1986 nu a fost doar un meci. A fost momentul în care niște oameni au devenit simboluri, în care o echipă a devenit legendă.
Helmuth Duckadam, cu mâinile lui, cu privirea fixă și destinul scris în palme, a făcut imposibilul posibil. Patru penalty-uri apărate. Patru bătăi de inimă care au ținut o țară întreagă în viață.
Atunci, în acea noapte, Europa nu doar că ne-a văzut, dar a auzit pentru prima dată numele Steaua București rostit cu respect, cu admirație.
Eroii nu s-au născut atunci, dar atunci au fost recunoscuți. Și au devenit ai noștri pentru totdeauna.
Eroii de la Sevilla.
