În anul în care Asociația Sportivă ”Armata” își schimba denumirea în Casa Centrală a Armatei (1950), se semna și certificatul de naștere al secției de haltere, avându-l ca ”deschizător de pârtie” pe sportivul-antrenor Ștefan Achim. La scurt timp, a fost legitimat însă un sportiv cu frumoase posibilități – Ilie Danea – și, fiindcă ”unde-s doi puterea crește”, ambii halterofili aduceau, în anul următor, primele titluri de campioni republicani din palmaresul clubului militar.

Acestea au fost începuturile unei secții care, peste ani, devenea o adevărată școală a halterelor românești și una dintre cele mai reprezentative ale clubului.

Primul deceniu de activitate a însemnat lupta pentru supremația pe plan intern a secției – cucerită în 1953 și păstrată, cu mici excepții, o lungă perioadă. În același timp, halterofilii militari arătau tot mai multă dezinvoltură în concursurile internaționale, performanțele unor sportivi precum Silviu Cazan, Lazăr Baroga sau Tiberiu Roman amenințând din ce în ce mai mult podiumurile mondiale sau europene.

Anii ’60 aveau să confirme, aducând secției prima medalie europeană – medalia de bronz cucerită la Campionatul European din 1960 de către Lazăr Baroga, același care reușea după patru ani o performanță de excepție, stabilind un nou record olimpic la categoria 90 kg/aruncat.

În aceeași perioadă se remarca, mai întâi ca junior și apoi ca senior, un alt halterofil reprezentativ al clubului: Ficzi Balazs, autor a trei recorduri mondiale și europene (două la juniori în 1962, 1967 și unul la seniori în 1969), vicecampion european în 1964. Alături de Ficzi Balazs s-a remarcat și îndrăgitul Zoro Fiat, vicecampion european în 1968 și 1969, clasat al patrulea la mondialele din 1969.

Anii ’70 au debutat cu încă o medalie – bronz – cucerită de Zoro Fiat la Europenele din 1971, după care ștafeta a fost preluată de alți halterofili talentați, emblematici pentru acea perioadă. Îi regăsim aici pe Ioan Buta (vicecampion mondial și european de juniori în 1976, medaliat cu bronz la europenele și mondiale de seniori din 1977), Victor Rusu (medalia de bronz la europenele din 1977), Vasile Groapă, Dragomir Cioroslan, Mircea Tuli sau Mihai Purdilă.

Perioada dintre 1980 și 1990 a adus cu sine marea consacrare internațională a secției de haltere, fiind perioada cea mai bogată în performanțe de răsunet la marile concursuri, demonstrând o adevărată dominație mondială a sportivilor militari.

Este perioada lui Vasile Groapă (multiplu medaliat european și mondial, vicecampion olimpic în 1984), Virgil Dociu (multiplu medaliat mondial și european), Traian Cihărean și Attila Czanka (campioni europeni și mondiali), Dumitru Petre (vicecampion olimpic) dar, mai ales, a renumiților campioni olimpici, mondiali și europeni Nicu Vlad și Petre Becheru, eroii Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 1984.

Dificilă sarcină pentru generația care prelua această extraordinară ștafetă în anii de după 1990. Performanțele secției nu s-au oprit însă aici. Dominația pe plan intern a sportivilor steliști a continuat, ca și evoluțiile foarte bune pe plan internațional.

Halterofilii ”noului val” se numeau, de această dată, Attila Feri (vicecampion european în 1992), Aurel Sârbu (multiplu medaliat european în 1991, vicecampion mondial de juniori în 1991), Constantin Udrea (bronz la campionatele europene din 1993), Florin Avram și Marius Cihărean (campioni mondiali de juniori în 1994), Marius Alecu (campion european de juniori în 1997 și 1998, campion european de tineret în 1999, campion mondial de juniori 1997, campion mondial de tineret 1999) sau Lucian Măxinianu (vicecampion european în 2001).

Performanțele secției din ultimul deceniu au purtat semnătura unei tinere halterofile: Roxana Cocoș. În 2005, aceasta a cucerit nu mai puțin de 6 medalii europene la juniori I și II, dintre care una de aur, trei de argint și două de bronz. În anul următor, Antoniu Buci şi Roxana Cocoş au devenit campioni europeni de cadeţi la categoria 56 kg, respectiv 58 kg (smuls, aruncat şi total). Același Antoniu Buci a devenit triplu campion European (2007) la categoria 62 kg, stabilind totodată un nou record european la stilul aruncat.

În 2009, Roxana Cocoș a obținut medalia de argint la Campionatul Mondial de juniori de la București, după numai o lună, ea cucerind trei medalii la Campionatul European de juniori din Suedia (două de aur la total și aruncat, una de argint la smuls). În 2010, halterofila a devenit campioană europeană de tineret, impunându-se la toate cele trei categorii cu nou record european, iar Antoniu Buci a cucerit în același an două medalii la Campionatul European de seniori de la Minsk (aur la stilul aruncat și argint la total).

Însă cea mai importantă performanță din istoria recentă a secției a venit în 2012, la Jocurile Olimpice de vară de la Londra, unde Roxana Cocoș a devenit vicecampioană olimpică, cucerind medalia de argint.

În prezent, alți sportivi tineri scriu istoria secției. Leonard Cobzariu a câștigat în 2014 medalia de argint la Campionatul European din Cipru (stilul aruncat), iar în 2015 un alt junior s-a făcut remarcat. Doru Ilie Stoian a cucerit două medalii de bronz la Campionatul Mondial (smuls și total).